Acesta e Găvruş Bogdan: December 2007

* * * * * *

- Auoleu fata, ia uite-l si pe-asta! (se deschide usa de la compartiment)

- Buna dimineata, vin de la penitenciar, uitati-va la mine ce maini am si cum arat ,am 56 de ani am stat inchis 3 ani pentru niste probleme cu un pamant, n-am furat nimic va rog sa ma credeti dar vreau sa va rog daca puteti sa ma ajutati si pe mine. Numele meu e Fanfan si sunt poet...

- Fanfan ai? Ha ha ha, ce poet esti tu ma, ca n-am auzit de tine?

- Domnisoara, scriu poezii, poate nu ma credeti dar am publicat 245 de poezii in revista penitenciarului in cei 3 ani cat am stat acolo.

- Bine mai Fanfane, hai lasa-ne in pace ca n-avem nimic sa-ti dam!

- Domnisoara draga ma uit la dumneavoastra si stiu ca ma intelegeti si va urez sincer tot norocul din lume si sarbatorile sa va fie fericite daca ma ajutati si pe mine cu ceva...

- Bine ma, bine! Uite, ia de-aici niste bani da sa-mi scrii si mie niste poezii de-alea, auzi?

- Va multumesc din suflet domnisoara, stiam ca aveti un suflet bun si o sa vedeti ca fapta pe care ati facut-o va va aduce mult noroc si cred ca deja simtiti ca norocul a inceput sa vina, numai bine si sarbatori fericite va urez.

* * * * * *

Iata si 4 poze pe care le-am facut ieri pe langa Bran.

* * * * * *

- Unde-avem ma “hac” locurile “hac” ? 42 si 48, uite aici sunt “hac”, hai ca e liber (deschide usa la compartiment), buna seara, nu va mai mutati “hac” lasa-ti ca, uite, stau aici pe “hac” locul asta.... (se aseaza)

- “HAC” Auoleu ce-am ma? “HAC” vai de capu meu “HAC” BA fir-ar al dracu!”HAC”.......... “HAC”.......... “HAC”... (pauza)

- Bai Marine, “hac” auoleu!! “hac” care ma pomenesti mah? Marine, chestia aia cu banii n-o mai facem “hac” (Marin da din cap ca intelege) , urmeaza o pauza

- (aproape adormit) Te-ai suparat pe mine asa-i? (Marin da din cap ca nu) hai stinge si tu becu' ala ca vreau sa dorm....(adoarme)

Dupa 2 statii urca un domn in varsta, intra in compartiment si incepe sa se uite la locuri.

- Domnule? (nimic) Nu va suparati! (se trezeste) Acesta este locul meu.

- “hac” Auoleu ce bine dormeam, bine dom’le stai aici daca tii dumneata neaparat ( se ridicca spre locul de vis-a-vis bombanind, se aseaza si adoarme la loc)

Se aude pe culoarul vagonului “Steaua sus rasare...”, vine in fuga un puradel, deshide usa de la compartiment si incepe sa cante “Steaua sus rasare, ca o taina mare”, domnul in varsta il impinge afara si tranteste usa.

- Fir-ati voi sa fiti...! (pauza din nou)

Trec 5 minute si apare alt puradel si vazand ca lumea doarme incepe sa cante in soapta “steaua sus rasare...”

Dupa vreo 40 de minute se trezeste...

- Vrei? Zice Marin si face semul pentru bautura.

- Nu, nu mai vreau bautura, mi-e rau!! Ma doare ficatu, uite de-aici in jos zici ca sunt mort (tinand mana pe piept) Nu-mi mai trebuie, gata ma las de bautura si de tigari ca nu mai merge asa... (Marin da din cap)

- Gata, am terminat-o, de-acuma imi dau banii pe iaurturi, pe biscuiti, nu mai vreau bautura.

Domnul in varsta se ridica, isi ia bagajul si iese din compartiment lasand usa deschisa.

- Inchide usa bai tarane, dupa ce ca m-ai trezit din somn si m-ai pus sa ma mut? Ce bine dormeam acolo...aici mi-am rupt spatele....